Schnee

Sau zapada. Pentru ca aici ninge atat de marunt si de frumos, exact ca intr-un glob de sticla in care e prins un mic oras, ca acelea pe care le cumparam drept suveniruri.

Acum am si eu globul meu de sticla pentru ca m-am linistit. Voi incepe munca dupa ce imi va iesi permisul de munca pentru Austria, deci am “catigat” o vacanta de Craciun pana sunt gata toate actele.  Stiu ca nu pare diferita de “vacanta” de pana acum, dar pentru mine e.

In primul rand, decembrie trece repede. Sunt multe zile libere, sunt pregatirile de Craciun, ritmul e altul, aveam bilete pentru a veni la Bucuresti inainte de sarbatori,  deci as fi avut cateva planuri de anulat.

In al doilea rand, nu mai sunt in cautarea unui scop, nu ma mai trezesc si incep sa imi fac singura un program de parca as fi fost la munca ( pentru ca asa faceam, nu aveam stare sa profit de zilele libere, ci imi faceam calcule si planuri si munceam la diferite chestii pentru a-mi umple ziua cu folos ).

In al treilea rand … an nou, job nou. E ca si cum as pune cronometrul de la zero din nou. E un sentiment placut sa stii ca sampania de la 12 noaptea se ciocneste pentru un inceput cu adevarat nou.  Plus ca tocmai am aflat ca firma la care voi lucra se muta intr-un sediu nou, langa Dunare.

Stiu ca 2011 va fi un an bun. Il simt de pe acum. Sper sa fie anul in care sa imi intre definitiv in cap ca gandirea pozitiva e cheia tuturor reusitelor. Pentru ca e adevarat.

Joaninha