Pumpkins

Sunt intr-o pauza de pictat. Cine s-ar fi gandit ca unul din raspunsurile la intrebarea “ce iti trebuie pentru a picta ?” este “conditie fizica” ? Stai concentrat, cu spatele intr-o pozitie care ii convine pensulei sau tabloului, fara sa iti dai seama ca tie nu ti-e bine. Dar culoarea e deja amestecata si asteapta sa fie intinsa, nu poti face pauza, nu o poti lasa sa se usuce pentru ca e perfecta si unica. Iti dai seama abia cand mana incepe sa-ti tremure, cand clavicula incepe sa te doara si atunci intri intr-o competitie cu tine. Te concentrezi mai tare, iti controlezi muschii, intinzi ultima pensula de vopsea si te relaxezi. Abia acum poti lua pauza.

Pictez Happiness. Afara e un soare caldut si galbui. Am avut o toamna buna, fara prea multe ploi. Nici nu stiu de cand nu am mai vazut atatea frunze galbene si ruginii. Ploile nu sunt prietenele frunzelor cazute, le fac tot una cu asfaltul si cu pamantul, ingroapa toamna prea devreme, ne-o fura. Zapada prea timpurie poate fi chiar o binecuvantare pentru peisajul prea trist si prea umed, un nou inceput, o coala alba intr-un bloc de desen.

Dar toamna asta e frumoasa si senina. E o toamna portocalie. Pe aici am vazut dovleci prin piete si pe la florarii. Si ei sunt portocalii, camuflati. Si se potrivesc cu ce pictez acum, cu Fericirea, pentru ca sunt rotunzi si impliniti, copti si – cu putina abilitate – ii poti face sa si zambeasca.

(  sursa foto : americancorner.hu  )

Joaninha