Martea mea spre miercuri

O seara agitata. Un restaurant aglomerat. Seful meu pleaca. Lumea mananca si bea. Glume. Vorbe. Din cand in cand scapa cate o chestiune serioasa, cate o treaba nerezolvata, dar care este repede sufocata de o gluma. Ma uit in jur. Saptamana viitoare o sa ma despart de lumea asta. Am adunat noua ani aici, in banca asta. Mi-a fost bine. M-am si luptat sa-mi fie bine. Cu pretul de a fi categorisit ca afurisit sau arogant. Dar cei care au trecut de prima impresie stiu ca de fapt nu-s asa si ca doar nu ma las calcat in picioare. Ca tin la drepturile mele (asa cum le vad eu) foarte mult. De fapt cred ca asta a fost o parte definitorie si in decizia de a pleca din tara. Banii sunt si au fost doar o chestie adiacenta, doar sursa de confort sau mai mult asigurare impotriva stressului. Ma uit in jur. Ii simt aproape. Se simte bine asta. Munca nu e totul. Pana si seful m-a iertat pentru “tradarea” mea, desi stiu ca nu uita asa usor. Glumim despre Viena. “Unde o sa stai ?”. Ce ciudat se simte! Mai e o saptamana si o zi pana la plecare.

Tarziu  in noapte. Ea doarme. Gura ei frumoasa casca adormita inca de cand am ajuns acasa de la petrecere. Ochii ei frumosi s-ar fi dorit inchisi, dar ea se lupta mereu cu somnul. Imi place lupta asta. Stiu ca se lupta ca sa stam cat mai mult timp impreuna. Si mai stiu ca insomniacul din mine are o mare parte de vina pentru fata ei frumoasa care este atat de adormita dimineata si pentru drumul ei incostient pana la baie.  Tarziu in noapte. Pe geamul de la bucatarie se aud doi caini care se “cearta”. Mana imi aluneca de pe perna si se incurca in parul ei brunet. Intorc capul si imi coordonez nasul sa se intalneasca cu mana. Respir adanc. Respir parul ei ce-mi acopera acum toata fata. Respir si imi place. Respir si traiesc. Intind mana si desenez conturul fetei ei in aer. Ce-as cuprinde obrajii astia frumosi si as saruta ochii, tamplele, buzele, barbia, gatul, urechile. Totul. Totul asta de care nu ma satur oricat l-as saruta. Mai respir o data adanc. Mmmm. Ar trebui sa dorm, e tarziu. Mana imi aluneca de-a lungul corpului ei. Ah, corpul asta perfect ! Ma curenteaza fiecare centimetru de piele ce intra in contact cu palma mea. Chiar si acolo unde intre pielea ei si pielea mea intervine un dusmanos material textil. O strang in brate si ma lipesc de ea. Adorm cu nasul lipit de ceafa ei. Mmmm …

Alarma telefonului suna dusmanos. Desi trebuie sa-l schimb oricum, renunt in ultimul moment la a-l arunca. Aman soneria si ma intorc pe partea cealalta. Ea ma imbratiseaza in somn si ma strange. Zambesc. Suna telefonul a treia oara. Dau cu grija mana ei la o parte si ma strecor afara din pat. Ies in hol. Dilema ! Am de ales intre baie si bucatarie. Dependenta invinge, ma duc si pun apa la incalzit pentru ness. Aud zgomot pe hol. Ma uit. Si o vad. Zambesc. E acolo, in usa dormitorului nostru de ocazie. Inalta. Bruneta. Frumoasa. Perfecta. Minunata. Parca desenata de ea insasi. Cu ochii de un albastru ce ma innebuneste. Bine, asta stiu eu, ca acum ochii sunt inchisi. Un copil somnoros ce se trezeste cuminte si se indreapta teleghidat inspre baie. O urmaresc cu privirea. O iubesc. O iubesc ! O iubesc atat de mult incat asta ma tine treaz noaptea si ma trezeste dimineata.

E innorat. Nessul de aici s-a terminat. Mi-e foame. Mai sunt 6 zile. Ea mai are doar azi. Mi-e dor. Abia astept sa vina seara, iubita mea.

Serpent