S-au terminat panzele

Asa ca Joaninha s-a apucat sa picteze alandala prin casa. Este de neoprit. Fetita frumoasa cu fundite bleu isi face de cap, doamnelor si domnilor. Peste cateva minute veti vedea in cadrul jurnalului de stiri ce nazdravanii a mai facut. Tanarul din imaginea alaturata statea linistit intins pe canapea si butona la laptop cand dintr-odata, fara sa fie prevenit in vreun fel de comportamentul ei de pana atunci, a fost atacat fara mila de pensula fioroasei gargarite. Ce a rezultat cu greu poate fi descris in cuvinte, asa ca lasam imaginea sa vorbeasca:

Deci da, ne-am jucat frumos si aseara. Ne-am si plimbat putin, am fost si am stat pe o bancuta intr-unul din parcurile care ne sunt dragi noua (eu m-am enervat putin pe marlania unora, in centrul Bucurestiului, intr-unul din parcurile care chiar arata altfel, in fata a doua banci erau imprastiate multe coji de seminte – cat de marlan poti sa fii sa faci asta ? Si parcul cica e pazit … ), am savurat din plin aerul de primavara, desi eram amandoi destul de somnorosi. E tare fain sa te plimbi asa inainte de culcare, te relaxezi si te linistesti. In parcul ala, undeva in spate e un teren de baschet si am tot zis ca o sa ne luam o minge de baschet sa dam cu ea in cos sau macar in panou, ca n-am mai aruncat de ceva timp.

Mare problema cu ora asta noua, caci astazi de dimineata ne-am trezit cu greu. Eu am lasat ceasul sa sune de 5 ori si l-am amanat (desi in mod normal il aman doar de 3 ori ), iar Joaninha nu s-a lasat trezita nici de mirosul cafelei, nici de mangaierile si imbratisarile mele, nici macar cand am pupat-o. Adica a deschis un ochi pe jumatate, a mormait ceva, m-a cuprins in brate (probabil isi inchipuia ca ma strange) si apoi a bagat nasul la loc in perna. Asa ca am lasat-o sa mai motaie putin si m-am apucat sa-mi beau cafeaua, asezat lenevos pe canapeaua din sufragerie. Dupa vreo 10 minute am vazut-o cum reuseste sa se ridice din pat in vreo 15 secunde, iar odata ajunsa la verticala a baleiat pret de vreo 3-4 sec, pana am ajuns eu sa o iau in brate ca sa o ajut in lungul drum catre baie. Pana la urma intre doua nessuri (cate unul de caciula), putin zgomot de fond de la televizor si mai multe imbratisari si saruturi am reusit sa ne trezim partial. Caci de tot nu cred ca ne vom trezi astazi.

Sa aveti o zi usoara,

Serpent